Cultura romă între "bărci de carton" și realitate

 

FINANȚATOR: ADMINISTRAȚIA FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL
Perioada de desfășurare a proiectului: 27.07.2015 - 13.11.2015
Valoarea totală a proiectului: 57 000 lei
Proiect editorial: tiraj 2000 de exemplare

Proiectul de față aduce o serie de informații noi asupra reprezentării sociale a Holocaustului romilor (Deportării în Transnistria în cazul romilor din România) în societatea românească. Lucrarea de față încadrează și interpretează evenimentul deportării în Transnistria în contextul culturii rome.
Chiar dacă lucrarea are la bază o temă istorică, este în fapt un studiu cultural, arătând în ce mod au influențat criteriile care au stat la baza deportării (în cazul romilor sedentari cei care aveau cazier judiciar, sau nu aveau o locuință proprietate personală puteau fi deportați, în cazul romilor nomazi, nomadismul a fost criteriul considerat necesar și suficient pentru a fi deportați) modalitatea în care acest eveniment s-a întipărit în mentalul romilor. Un aspect deosebit este acela că lucrarea tratează într-unul din capitole, în mod comparativ, pe baza unei analize de conținut a unor interviuri, modul în care supraviețuitorii romi își amintesc evenimentul și modul în care supraviețuitorii evrei și-l amintesc.
Unul din lucrurile cele mai importante pe care le aduce în discuție lucrarea de față se referă la “mitul bărcilor de carton”. Conform acestui mit romii erau îmbarcați în bărci de carton de către autoritățile românești și lăsați să plutească în derivă până când cartonul se dizolva. Lucrarea aduce o serie de argumente conform cărora acest mit își are originea în scufundarea vasului Struma (scufundarea vasului Struma, având la bord 769 de etnici evrei, a avut loc în februarie 1942, iar deportarea romilor în Transnistria a început la 1 iunie 1942).
Lucrarea mai tratează comparativ și modul în care supraviețuitorii romi din lagărele naziste rememorează Holocaustul, în raport cu supraviețuitorii romi ai deportării în Transnistria din România. Un aspect deosebit este acela că lucrarea aduce la tratează într-unul din capitole, în mod comparativ, pe baza unei analize de conținut a unor interviuri, modul în care supraviețuitorii romi își amintesc evenimentul și modul în care supraviețuitorii evrei și-l amintesc.
Unul din faptele cele mai importante pe care le aduce în discuție lucrarea de față se referă la “mitul bărcilor de carton”. Conform acestui mit romii erau îmbarcați în bărci de carton de către autoritățile românești și lăsați să plutească în derivă până când cartonul se dizolva. Lucrarea aduce o serie de argumente conform cărora acest mit își are originea în scufundarea vasului Struma (scufundarea vasului Struma, având la bord 769 de etnici evrei, a avut loc în februarie 1942, iar deportarea romilor în Transnistria a început la 1 iunie 1942).
Lucrarea mai tratează comparativ și modul în care supraviețuitorii romi din lagărele naziste rememorează Holocaustul, în raport cu supraviețuitorii romi ai deportării în Transnistria din România. Un aspect deosebit este acela că lucrarea aduce la lumină cântece culese de la supraviețuitorii romi ai deportării, puse în oglindă cu cântece, poezii care fac parte din folclorul supraviețuitorilor romi din lagărele naziste, evidențiind pilonii principali ai culturii tradiționale rome: o lajao (lb. romani - rușinea), o bibaxt (lb. romani - nenorocul, ghinionul; de ex., în rândul romilor supraviețuitori se consideră că au fost deportați acei romi care erau fără noroc (conform aprecierilor istoricilor populația romă deportată în Transnistria reprezenta aprox. 10% din totalul populației rome la acea perioadă)) și i pakiv (lb. romani - onoarea).

ENGLISH VERSION

Roma culture between "paper boats" and reality

  • Finance: Administration of the National Cultural Fund 
  • Period of the project: 27/07/2015 - 13/11/2015
  • Total Project Value: 57 000 lei
  • Circulation: 2,000 copies

This project brings a number of new social representation of the Roma Holocaust (deportation to Transnistria Roma in Romania) in Romanian society. The paper interprets the event falls and deportation to Transnistria in the context of Roma culture.
Even if the work is based on a historical theme, is in fact a cultural study showing how they influenced the criteria that led to the relocation (when sedentary Roma who had criminal records or had their own home could be deported Roma nomads, nomadism was considered necessary and sufficient criterion for deportation) how this event was engraved in mind the Roma. Another issue is that work in one of the chapters deals, comparatively, based on a content analysis of interviews, how Roma survivors remember the event and how the survivors and remember Hebrew.
One of the most important facts that it brings into question the present paper refers to the "myth cardboard boats." According to this myth Roma were loaded into cardboard boats by the Romanian authorities and allowed to float adrift until cardboard dissolve. The paper makes a number of arguments according to which this myth has its origins in the sinking Struma (sinking Struma, carrying on board 769 ethnic Hebrew, held in February 1942 and the deportations to Transnistria began on 1 June 1942).
The paper also compared and how they treat Roma survivors of Nazi camps remembers Holocaust against the Roma survivors of the deportations to Transnistria in Romania. Another issue is that the work brings to light songs culled from Roma survivors of the deportation, made mirror with songs, poems that are part of the folklore of Roma survivors of Nazi camps, highlighting the main pillars of traditional Roma culture: a lajao (lb. Romans - shame), a bibaxt (Romans lb. - misfortune, bad luck; ie., the Roma survivors considers that those Roma who were deported were unlucky (as historians assessments Roma deported to Transnistria represent approx. 10% the total Roma population at the time)) and i Pakiv (Romans lb. - honor).